O primă privire asupra Energiei Târgu-Jiu

Energia Târgu-Jiu este a 3-a echipă din Liga Naţională ce şi-a definitivat lotul de jucători pentru următorul sezon competiţional. Formaţia gorjeană a operat o serie de modificări semnificative, configuraţia efectivului de jucători schimbându-se radical atât la capitolul jucători autohtoni, cât şi la străini.

O echipă începe de regulă cu antrenorul. Capitol la care ne-am putut convinge că Antonis Constantinides se descurcă de minune. Cipriotul a adus Energiei cele mai bune rezultate din istoria secţiei de baschet şi printre cele mai notabile din întreg sportul gorjean.

Performanţa atinsă este meritul tuturor care au contribuit câtuşi de puţin la acest lucru. Antrenorul are un rol determinant, iar Constantinides a câştigat respectul pasionaţilor de baschet din România. Totuşi, trebuie să precizăm că la construirea lotului care a atins rezultatele din sezonul precedent, Constantinides a avut un rol minimal. El a adus completări la o structură de bază deja sudată. Iar dacă ne amintim corect, gorjenii au schimbat doi pivoţi şi un fundaş, aduşi sub comanda lui Constantinides până la stabilizarea efectivului de jucători.

Lucrurile stau altfel în această vară. Energia, similar majorităţii echipelor româneşti, se confruntă cu realitatea dură. Cea în care după un rezultat notabil te trezeşti că jucătorii se bază primesc oferte cu care tu nu poţi concura. Astfel, ajungem la noul lot al Energiei.

Gorjenii au prelungit contractele pentru doar trei jucători din echipa de bază. Doi străini – Porter Troupe şi Michal Kremen, respectiv un autohton – Baris Aktas. În rest au venit patru jucători străini noi şi tot atâţia români, înpreună cu un specialist în pregătire fizică, co-optat în staff-ul tehnic.

Înainte de a parcurge lotul de jucători trebuie remarcat faptul că din sezonul 2015/16 intră în vigoare regula jucătorului autohton. Acesta este motivul pentru care gorjenii s-au blindat cu baschetbalişti români. Mai ales că, foarte probabil, în noua competiţie FIBA Europe, se va ţine cont de regulamentul din competiţia internă.

Fără îndoială, cel mai important este Adi Guţoaia. Un jucător tânăr, dar deja consacrat. Un baschetbalist special în peisajul baschetului românesc, datorită calităţii fizice deosebite, a componentei atletice şi a abilităţii de a întreţine un ritm de joc accelerat. Există un semn de întrebare cu privire la situaţia sportivului gălăţean. El revine după o operaţie de ligament la genunchi. Este o situaţie aparte şi marele semn de întrebare este în ce măsură va fi el afectat de aceasta, mental şi fizic. Nu trebuie să ne aşteptăm ca Adi să mute munţii din loc la distanţă de nouă luni de la ultimul meci disputat şi mai bine de un an de la ultimul joc în care el a evoluat la capacitate fizică maximă. Însă ne putem aştepta să-l vedem muncind exact aşa cum a făcut-o şi până la accidentare.

Modul în care este construită echipa indică faptul că Guţoaia va beneficia de minute şi de încredere pe măsură. Este cert că Adi va beneficia de un statut de jucător important. Rămâne de văzut în ce măsură va putea să el se apropie de nivelul avut înaintea accidentării. În plus, calendarul este infernal (32 meciuri în sezonul regulat, cupa şi aventura europeană). Nu va fi timp de odihnă şi recuperare între meciuri. Lucru ce poate afecta prestaţiile unui jucător.

O menţiune specială se impune pentru Dragoş Andrei, un alt jucător care s-a confruntat cu probleme medicale foarte serioase şi care a revenit pe terenul de baschet după ce mulţi opinau că el nu va mai putea juca la nivel profesionst. Andrei este fost component al echipei naţionale, un apărător eficient şi un jucător periculos de pe semicerc. I-a lipsit constanţa, dar sunt mult prea puţini jucători români care se pot mândri la acest capitol.

Ceilalţi autohtoni legitimaţi sunt Alexandru Mihuţi şi Szabolcs Santa. Aici trebuie notat că ei au venit să înlocuiască un alt jucător român, Cătălin Vlaicu. Acesta este un muncitor recunoscut, un baschetbalist de angajament, ce a adus un plus veritabil la antrenament, acolo unde nimeni nu se uită şi cam tot atâţia ştiu să aprecieze valoarea muncii depuse la antrenament. Mihuţi şi Santa au evoluat la echipe care au ratat accesul în playoff-ul precedentei ediţii de campionat, similar lui Dragoş Andrei.

Revenind la Mihuţi şi Santa, trebuie notat că ambii au avut angajamente la echipe puternice. Primul la Mureş, al doilea la Cluj, Mureş şi Steaua. Niciunul nu a reuşit să-şi facă loc în rotaţia de bază a respectivelor echipe. Referitor la Santa, trebuie notat că el vine după o jumătate de sezon în care a fost folosit mai mult şi nu a făcut-o rău. Fireşte, nu a fost un jucător decisiv pentru echipa sa, iar aceasta a pierdut mai multe meciuri decât a câştigat, însă Santa a jucat. E adevărat şi faptul că acest lucru a depins foarte mult de colegul de echipă de la poziţia 5. În tur, a fost coleg cu Zoran Krstanovic, iar Santa a înscris 13 puncte în primele zece etape, perioadă în care a avut trei meciuri în care doar a privit de pe bancă. Apoi coleg i-a fost Radomir Marojevic, jucătorul care a acumulat cel mai rapid greşeli personale. În aceste condiţii s-au ivit oportunităţi pentru Santa. El a fost folosit cu regularitate şi a avut cel puţin 10 minute de joc în 13 din ultimele 14 etape ale sezonului trecut.

În fine, Santa şi Andrei au beneficiat de minute de joc în Liga Balcanică. Competiţia amintită a obligat echipele participante să joace în permanenţă cu un autohton, astfel încât aceştia au avut şansa să bifeze minute de joc.

Închei capitolul jucători autohtoni prin a enumera faptul că Energia are cinci jucători buni de antrenament – Aktas, Andrei, Guţoaia, Mihuţi, Santa. Problema e la poziţia 4 (pare să nu existe o rezolvare nici din partea străinilor), unde nu este niciun român, dar probabil Mihuţi va fi folosit acolo.

La capitolul jucători străini remarcăm faptul că Porter Troupe şi Michal Kremen şi-au prelungit contractul cu Energia. Primul este căpitanul echipei şi cel mai longeviv component al formaţiei de la promovarea ei în primul eşalon. Ambii au experienţă şi se evidenţiază prin abilitatea de a puncta de la mare distanţă.

Troupe evoluează la poziţia 2, iar de la venirea lui Constantinides, el a avut apariţii puţine şi de scurtă durată la poziţia 1. Pentru scurt timp a jucat la poziţia 3, dar acest lucru s-a întâmplat în perioada în care Louis Darby a fost accidentat şi a fost utilizat ca variantă de înlocuire pentru Tal Karpelesz. Ţinând cont de structura echipei e posibil ca Troupe să aibă minute la poziţia 3 şi în următorul sezon. Dar acest lucru, ca şi multe altele, îl vom descoperi pe parcurs.

Kremen a fost păstrat la Energia în pofida faptului că el nu a fost utilizat după ce a suferit o accidentare. Cehul s-a refăcut, dar Constantinides a mers pe mâna lui Lamont Mack, astfel încât Kremen a mai jucat doar în finala mică, când pivotul Andreas Glyniadakis a fost suspendat. Statutul lui Michal în finalul sezonului precedent nu avea să indice faptul că Energia va apela la serviciile sale pentru un al doilea sezon. Dincolo de acest aspect, experienţa şi seriozitatea lui Kremen sunt calităţi pe care Energia le poate folosi în noul sezon competiţional. El ar putea să joace şi la poziţia 3, acolo unde gorjenii au un singur jucător clasic, în persoana lui Guţoaia.

În continuare, Energia dispune de patru jucători străini care au jucat ultima dată în Polonia. O ligă puternică, cu statut important dat de faptul că are campionat profesionist ce îi permite să aibă două locuri în competiţiile ULEB (câte unul în Euroligă şi EuroCup). Aşadar, din start vorbim despre jucători cu un anumit nivel calitativ. În cele ce urmează voi emite o scurtă opinie despre ei în ordinea poziţiei la care vor evolua.

Jamar Diggs este fundaş. El va juca la poziţia 1-2. Nu are un CV spectaculos, dar a evoluat în ligi în care se joacă un baschet decent, chiar dacă statutul acestora nu este unul special, deşi campionatul din Letonia, unde a jucat în 2013, nu este deloc modest. El a rămas fără echipă din decembrie anul trecut şi nu a mai evoluat la nicio echipă cu contract de jucător profesionist. Acest lucru nu este ceva pozitiv. Lipsa jocurilor oficiale se simte, iar Diggs devine astfel un alt jucător căruia îi lipseşte jocul competitiv, similar lui Guţoaia şi Kremen. Este un jucător ce trebuie urmărit pe semicerc, în pofida procentajului de doar 17% avut în Polonia.

Anthony Miles este jucător de poziţiile 1-2. El poate fi shooting guard însă e limpede că talia (1.82 metri) nu este aliatul său. Viteza însă este, iar faptul că a fost printre cei mai buni marcatori ai campionatului Poloniei în ultimul sezon este un indicator cu privire la abilitatea acestui jucător de a puncta. Are experienţă în Ucraina şi Olanda, iar în toate ligile în care a jucat, Miles a avut media de puncte peste 17. Devine tot mai clar cine va fi principalul pericol ofensiv al Energiei. Rămâne de văzut în ce structură va fi folosit şi mai ales în ce măsură poate să fie un jucător de echipă, deoarece ne aşteptăm ca Energia să fie o formaţie care se luptă la primele poziţii ale clasamentului. Spre deosebire de echipele la care a jucat Miles până acum (Rotterdam locul 10, Halychyna locul 9, Polpharma locul 15).

Cei doi fundaşi americani au misiunea ingrată de a acoperi pentru despărţirea de Giordan Watson, liderul real al echipei gorjene în ultimii doi ani.

Lazar Radosavljevic este jucător de poziţia 4. El vine cu o misiune foarte dificilă, aceea de a suplini despărţirea de Nemanja Milosevic, unul dintre cei mai importanţi jucători care au evoluat pe parcursul ultimilor ani în România din punct de vedere al impactului şi utilităţii pentru propria echipă. El este fost campion continental la nivel U18, după care a jucat pentru Steaua Roşie Belgrad. Ulterior cariera sa a trecut prin Muntenegru şi Liga Balcanică, respectiv prin Polonia, unde a jucat ultima dată. Vorbim despre un jucător construit să joace la poziţia 3, dar legitimat de Energia pentru a evolua 4. Statisticile sale indică faptul că nu străluceşte la recuperare. De asemenea, el va avea un statut şi rol mai important decât în sezonul precedent, la care se adaugă şi un număr mai mare de meciuri. În ultimii ani nu a strălucit la capitolul procentaj, dar nu poate fi invitat să arunce de la distanţă sub nicio formă.

În fine, Callistus Eziuwku este pivotul echipei gorjene. El este un jucător de forţă, agil şi foarte experimentat, călit în competiţii de nivel ridicat precum EuroCup, EuroChallenge sau campionatele Italiei, Greciei şi Poloniei. Are 30 de ani şi măsoară 2.08 metri, fiind un candidat serios la titlul de cel mai bun la recuperare ofensivă. Va fi fără îndoială un matchup dificil în spaţiul de trei secunde, având capacitatea de a puncta consistent. Nu are aruncare de semidistanţă şi distanţă, ceea ce îi limitează opţiunile, dar face acelaşi lucru întregii echipe. În apărare se anunţă o nucă foarte tare.

Aceasta este varianta propusă de Energia Târgu-Jiu pentru sezonul 2015/16 în interpretarea subsemnatului. Sunt prea multe necunoscute, patru jucători complet noi pentru baschetul românesc şi o revenire după o accidentare ce aduce un plus de incertitudine cu privire la forţa întregii echipe. Foarte multe rotiţe de pus în angrenaj, motiv pentru care riscul de a rata un transfer sau mai multe este firesc. Mă aştept la un nivel ridicat de combativitate şi la un joc ritmat, respectiv mai multe aruncări de la mare distanţă raportat la sezonul precedent din partea acestei echipe. În poziţional opinez că nu îi va fi uşor să creeze pe faza ofensivă, dar defensiv această formaţie poate fi solidă.

Alcătuire:

Fundaşi – Anthony Miles, Jamar Diggs, Porter Troupe, Dragoş Andrei, Baris Aktas
Extreme – Adrian Guţoaia, Michal Kremen, Lazar Radosavljevic
Pivoţi – Callistus Eziukwu, Szabolcs Santa, Alexandru Mihuţi

Articole din aceeași categorie

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată!

Nu vor fi publicate comentariile care sunt în afara subiectului articolului sau pe care le considerăm ca fiind ilegale, discriminatorii, injurioase sau neadecvate. Linkurile utile în context sunt binevenite.

Sliding Sidebar

Despre Noi

24secunde este un site dedicat, în special, analizelor și comentariilor despre baschetul românesc.

Publicăm și știri, unele mai detaliate, puse în context și însoțite de câte cu un paragraf cu un comentariu, altele scurte, grupate sub titulatura ”Ultima oră”.

24secunde.ro este întruchiparea unei pasiuni, drept urmare principalul nostru țel nu este traficul.

Normal că vrem să avem, zilnic, mii de cititori care să lase tot atâtea comentarii, dar nu acesta este obiectivul nostru primordial.

În primul rând, vrem să vă oferim texte de o calitate foarte bună.

În al doilea rând, vrem să creem o comunitate în care să se discute despre problemele reale ale baschetului românesc și despre soluțiile de dezvoltare a acestuia, fără antipatii legate de echipa favorită, orașul de domiciliu sau alte astfel de lucruri derizorii.

Sperăm să reușim toate acestea, iar 24secunde.ro să devină un reper în presa de baschet din România.