BC Mureș a reușit imposibilul

BC Mureș a oferit o replică de excepție în finala Cupei României 2017. Formația antrenată de către Barnabas Szaszgaspar a avut un parcurs incredibil la turneul final de la Sibiu, acolo unde a fost la un pas de a pune mâna pe primul trofeu din istoria clubului.

Dacă stăm să rememorăm ultimele săptămâni ale lui BC Mureș vom concluziona că într-adevăr această formație a reușit imposibilul.

Ce înseamnă imposibil? Poate să semnifice multe lucruri. Dar să fii atât de aproape de a învinge Clujul, acel Cluj care a câștigat ultimele zece meciuri din baschetul românesc, majoritatea în manieră categorică, se apropie pe deplin de imposibil în opinia subsemnatului.

În primul rând vorbim despre cunoscutele și îndelung discutatele probleme financiare. Care au afectat întreaga activitate a echipei. Nu-mi place să scriu despre astfel de lucruri, însă din respect față de Barnabas Szaszgaspar trebuie să evidențiez acest aspect. Deoarece un antrenor nu are cum să se simtă altfel decât disperat atunci când astfel de lucruri îi afectează munca.

Nu voi mai aminti de problemele financiare, însă tot ce s-a întâmplat la acest club în ultimele luni a fost influențat de acest aspect.

Pe rând au plecat Laszlo Polyak, Drew Barham, Goran Gajovic și Alhaji Mohammed. De altfel, Gajovic nici măcar nu a început sezonul la această echipă din aceleași considerente. În schimb, au venit Rade Markovic și LaMarcus Reed.

Sârbul a revenit pe parchet după o operație la genunchi și o absență de zece luni. Cine și-ar fi închipuit că poate să aibă două prestații solide în primele două zile ale turneului final de cupă având doar două meciuri jucate premergător Final 8-ului?

Sunt multe lucruri, pe care nu le voi enumera aici, ce au afectat buna desfășurare a activității la BC Mureș în ultima perioadă. Tocmai de aceea vreau să remarc performanța „tigrilor”. Una colosală. Au trecut de Phoenix Galați cu o prestație mai puțin convingătoare, după care au învins pe deplin meritat campioana României, CSM CSU Oradea. Apoi a fost la o singură fază de trofeu, pierzând cu un punct finala în fața lui U-BT Cluj-Napoca.

Au fost păreri conform cărora Mureșul ar fi meritat să câștige trofeul. Sunt de acord. Îl merita pe deplin. Asta însă nu înseamnă cu U-BT Cluj-Napoca nu îl merită. Sunt păreri și e firesc să aibă fiecare dintre noi una.

Eu cred că i-a ajutat și statutul conturat pe baza tuturor problemelor. Nimeni nu se așteaptă ca o echipă cu probleme să performeze. Așa e mai ușor să joci decât să fii mereu favorit și lumea să aibă pretenția de la tine să câștigi de fiecare dată. Dacă ar fi pierdut cu Galațiul nu era niciun fel de surpriză ținând cont de situația actuală, dar și de faptul că vorbim despre o competiție a surprizelor, în care inclusiv mari forțe ale baschetului european au dificultăți (vezi Barcelona în 2016, Fenerbahce în 2017 și așa mai departe).

Presiunea nu avea cum să apese pe umerii lui Martinic&co. Pe de altă parte să fii în locul acestor băieți nu e cel mai ușor. Până la urmă despre asta e vorba. Sportul naște pasiuni și orgolii, însă acestea, conform logicii și a unei stări de normalitate, se opresc undeva. Alte lucruri sunt însă mai importante.

Ce dacă BC Mureș a pierdut? De asta există ziua de mâine și sezonul următor. Sunt echipe mai bine cotate din absolut toate punctele de vedere în lumea baschetului care pierd. Important este ce oferă acest sport oamenilor care îl urmăresc.

Baschetul rămâne baschet. Și de aceea e el atât de frumos. Pentru că e imprevizibil. Nu știu dacă se afla într-o situație normală pentru un club profesonist cum ar fi terminat BC Mureș acest eveniment. Însă sportul, la fel ca și viața, ne arată tot felul de forme în care omul, sau un grup de oameni, poate să facă minuni în cele mai detrimentale condiții.

Prestația Mureșului din ultimele două zile ar trebui să rămână vie în memoria oricărui susținător al BC Mureș. Pentru totdeauna. Deoarece povestea lui BC Mureș la Final 8 – ediția 2017 este una extraordinară. Poate chiar mai valoroasă decât un trofeu. Deoarece cei 12 care au îmbrăcat echipamentul alb-albastru se duc acum spre casă împăcați că ei au lăsat ultima picătură de energie pe parchetul Sălii Transilvania. Cine le poate cere mai mult?

Foto: CSU Sibiu (Facebook)

Articole din aceeași categorie

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată!

Nu vor fi publicate comentariile care sunt în afara subiectului articolului sau pe care le considerăm ca fiind ilegale, discriminatorii, injurioase sau neadecvate. Linkurile utile în context sunt binevenite.

Sliding Sidebar

Despre Noi

24secunde este un site dedicat, în special, analizelor și comentariilor despre baschetul românesc.

Publicăm și știri, unele mai detaliate, puse în context și însoțite de câte cu un paragraf cu un comentariu, altele scurte, grupate sub titulatura ”Ultima oră”.

24secunde.ro este întruchiparea unei pasiuni, drept urmare principalul nostru țel nu este traficul.

Normal că vrem să avem, zilnic, mii de cititori care să lase tot atâtea comentarii, dar nu acesta este obiectivul nostru primordial.

În primul rând, vrem să vă oferim texte de o calitate foarte bună.

În al doilea rând, vrem să creem o comunitate în care să se discute despre problemele reale ale baschetului românesc și despre soluțiile de dezvoltare a acestuia, fără antipatii legate de echipa favorită, orașul de domiciliu sau alte astfel de lucruri derizorii.

Sperăm să reușim toate acestea, iar 24secunde.ro să devină un reper în presa de baschet din România.