Este naturalizarea o variantă?

Sezonul competițional 2014/15 va aduce schimbarea în regulamentul Ligii Naționale de baschet masculin. Biroul Federal a decis, în pofida celor discutate în luna aprilie la ședința președinților de cluburi, ca începând de la startul următoarei ediții de campionat să se revină la regula jucătorului român obligatoriu pe parchet.

Zilele trecute am prezentat o listă a jucătorilor români folosiți de echipele din Liga Națională pe parcursul sezonului precedent. Introducerea regulii pune în dificultate echipele de club din primul eșalon baschetbalistic, criteriul de valoare intrinsecă a baschetbalistului românesc fiind un impediment în ceea ce privește dezvoltarea sau creșterea nivelului de joc în campionatul României.

Prin urmare sunt de părere că anumite echipe s-ar putea arăta interesate de legitimarea unor jucători străini cu cetățenie română. Cu alte cuvinte, în locul jucătorilor români pe care îi cunoaștem, cluburile din LNBM s-ar putea orienta spre jucători cu dublă cetățenie.

Este legitimarea jucătorilor naturalizați o variantă pentru echipele din Liga Națională?

Pe scurt, răspunsul imediat este nu.

Este o practică des utizată pe plan continental, însă ea este folosită în țările cu legi permisive din acest punct de vedere. În România, cu toate că am convingerea că nu este nevoie să fac nimănui prezentare cu țara noastră, rigiditatea se simte la tot pasul.

Dacă țări precum Croația, Bosnia, Muntenegru, Macedonia sau chiar Rusia și Ucraina, o parte a lor fără nicio legătură cu legile Uniunii Europene, folosesc în echipa națională jucători străini naturalizați, este limpede că și la noi cluburile și-ar dori să apeleze la o astfeld e stratagemă.

Un alt exemplu este campionatul Ungariei, acolo unde evoluează foarte mulți ex-iugoslavi, precum și câțiva români, care sunt posesori ai dublei cetățenii. Astfel, în Ungaria, acolo unde regulamentul impune echipelor folosirea a cel puțin doi jucători autohtoni în permanență (așa numita regulă rusească – pentru că în această țară a fost implementată pentru prima dată), sunt foarte multe echipe care în realitate au în componență câte 4-5 chiar 7 sau 8 jucători străini, majoritatea fiind naturalizați.

Legea din România nu este atât de permisivă. Avem puține exemple de jucători străini care au obținut cetățenia română și apoi au putut fi folosiți de echipele lor în calitate de autohtoni.

Cel mai bun exemplu în acest sens este Angel Santana. Nu voi intra în detalii cu privire la partea mai personală a vieții ibericului pentru că nu este locul și nici momentul potrivit. Cert este că Santana a obținut cetățenia română, după un mariaj cu o româncă și are un fiu. El este stabilit de mai bine de un deceniu în țara noastră și a evoluat la mai multe echipe din România în calitate de jucător autohton. Chiar în sezonul 2013/14, Santana a jucat în Liga I cu toate că regulamentul a interzis legitimarea jucătorilor străini. El are dublă cetățenie și astfel a avut drept de joc. Mai mult, Santana este cel mai bun reprezentant al României în baschetul 3×3. El a adus prestigiu țării noastre și sunt de părere că prin activitatea depusă în această disciplină Angel a intrat de mult în legenda sportului cu mingea la coș din țara noastră.

Un alt exemplu de jucător care a fost naturalizat și apoi a evoluat fie în prima, fie în cea de-a 2-a ligă de baschet a României este Stojadin Markovic. Actualmente component al staff-ului tehnic de la Steaua CSM București, Stole s-a stabilit la rândul său de mulți ani în țara noastră și este unul dintre cei mai longevivi baschetbaliști care și-au început cariera în România ca străini.

După această paranteză, am să revin la capitolul jucătorilor naturalizați. În sezonul competițional 2013/14 la nivelul Ligii Naționale au evoluat doi astfel de baschetbaliști. Este vorba despre israelianul Tal Karples, respectiv despre moldoveanul Vladimir Solopa. Primul a jucat pentru Energia Rovinari și are contract cu această formație pentru stagiunea următoare. Cel din urmă a evoluat la Gaz Metan Mediaș, iar la momentul actual, fiind extrem de tânăr, este curtat de multe echipe din Liga Națională.

Acestea sunt doar două exemple. Cele cunoscute. Unul mai puțin cunoscut, dar despre care s-a discutat în trecut pe site-ul TotalBaschet, este Jonhatan Nir. Un alt israelian cu cetățenie română. Din informațiile 24secunde.ro, acesta nu dorește să evolueze în România. El preferă să evolueze în al 2-lea eșalon baschetbalistic din Israel. Acesta măsoară 2.04 metri, este jucător de poziția 4 și ultima dată a evoluat pentru Maccabi Ashdod. Ajuns la 28 ani, Nir a jucat întreaga carieră în Israel.

Un alt jucător cu cetățenie română este Dan Grunfeld. Fiul fostului manager de la Washington Bullets/Wizards. Acesta a jucat câteva minute chiar și pentru echipa națională, după care o accidentare cauzată de faptul că apa s-a strecurat prin tavanul sălii și a ajuns pe parchet cauzându-i jucătorului amintit o entorsă l-a convins să renunțe la orice contact cu țara noastră. Oricum Dan Grunfled pare să se apropie de retragere. El a jucat în sezonul recent încheiat la Bnei Hertzeliya. De-a lungul carierei Grunfeld a jucat în SUA, Spania și Germania, pentru ca pe finalul carierei să joace în Israel. El are 30 de ani, măsoară 1.98 metri și evoluează în principal pe poziția 3.

Cam acestea sunt numele pe care le cunosc și sunt legate de baschetbaliști străini cu cetățenie română. Am convingerea că nu sunt la curent cu ultimele noutăți. În fiecare an apare cel puțin un jucător israelian cu cetățenie română.

În trecut au fost cazuri de jucători proveniți din alte țări. Cele mai recente exemple sunt Aron Molnar (Canada) respectiv Brice Kabengele (Franța): Au fost și alții, însă în realitate România nu a fost niciodată o țară în care să întâlnim prea multe exemple de jucători cu dublă cetățenie iar una dintre cele să fie cea română.

Prin urmare o soluție de a îngroșa lista jucătorilor români ar fi naturalizarea străinilor cu ștate vechi de serviciu în România. Exemple în acest sens ar fi LeVar Seals, Branko Cuic, Miljan Medvedj, Nemanja Maric, Milos Pesic și alții. Din punct de vedere administrativ cât poate să fie de complicat nu știu, însă e limpede că acești jucători se apropie, ca vechime de anii petrecuți în România de Santana și Stole Markovic până în momentul în care aceștia au obținut cetățenia română.

Articole din aceeași categorie

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată!

Nu vor fi publicate comentariile care sunt în afara subiectului articolului sau pe care le considerăm ca fiind ilegale, discriminatorii, injurioase sau neadecvate. Linkurile utile în context sunt binevenite.

Sliding Sidebar

Despre Noi

24secunde este un site dedicat, în special, analizelor și comentariilor despre baschetul românesc.

Publicăm și știri, unele mai detaliate, puse în context și însoțite de câte cu un paragraf cu un comentariu, altele scurte, grupate sub titulatura ”Ultima oră”.

24secunde.ro este întruchiparea unei pasiuni, drept urmare principalul nostru țel nu este traficul.

Normal că vrem să avem, zilnic, mii de cititori care să lase tot atâtea comentarii, dar nu acesta este obiectivul nostru primordial.

În primul rând, vrem să vă oferim texte de o calitate foarte bună.

În al doilea rând, vrem să creem o comunitate în care să se discute despre problemele reale ale baschetului românesc și despre soluțiile de dezvoltare a acestuia, fără antipatii legate de echipa favorită, orașul de domiciliu sau alte astfel de lucruri derizorii.

Sperăm să reușim toate acestea, iar 24secunde.ro să devină un reper în presa de baschet din România.