Discuție. Ce facem când conducem cu 2 puncte la final de meci – Ne apărăm sau faultăm?

Zilele trecute am remarcat succesul repurtat de Giordan Watson în campionatul Turciei. Detaliile reușitei americanului alături de Usak Sportif împotriva lui Galatasaray Istanbul pot fi găsite AICI.

De această dată doresc să aduc în prim plan o situație de joc. În mod interesant, ea îl are protagonist pe Giordan Watson, dar subiectul principal este altul și anume decizia de a face fault pe final de meci când ai avantaj pe tabela de marcaj.

https://www.youtube.com/watch?v=H8E350UXgL4&feature=youtu.be

Pentru a ajuta la explicații am adăugat rezumatul partidei, în care voi face referire mai jos.

Iată ce s-a întâmplat:

Galatasaray conducea cu scorul de 71-69 pe tabela de marcaj moment în care a ratat șansa desprinderii la două posesii. Giordan Watson a recuperat defensiv, conducătorul de joc nord-american pornind în dribling spre cealaltă jumătate de teren.

Filmarea (începând de la minutul 3:26) ne ajută să remarcăm faptul că antrenorul Galatei, Ergin Ataman, a cerut fault în condițiile în care pe timpul de joc erau mai puțin de 24 secunde și Galatasaray conducea cu două puncte.

Watson a transformat aruncările libere și a egalat situația la 71.

Ataman a cerut timp de odihnă și implicit a mutat mingea la centrul terenului. Galatasaray avea la dispoziție 5 secunde pentru a efectua o aruncare.

Problema este că jucătorii Galatei nu au reușit să repună mingea în joc în decurs de cinci secunde (conform regulamentului), motiv pentru care arbitrii au inversat posesia.

Usak a repus și a înscris pentru a se impune cu 73-71 în ultima secundă.

Concluzii

Bine-nțeles majoritatea vor trage concluzia că Ataman a greșit. Echipa sa a pierdut și întotdeauna în astfel de situații antrenorul este arătat cu degetul. Nimeni nu se gândește că cei cinci jucători din teren ai Galatei nu au reușit să repună mingea în joc după liberele lui Watson.

Există, în baschetul din zilele noastre, câteva lucruri pe care majoritatea antrenorilor le urmează cu sfințenie. Un fel de principii sau reguli nescrise.

Unul dintre ele se referă la acest gen de situație. Echipa conduce cu două puncte pe tabela de marcaj și se află în defensivă cu mai puțin de 24 secunde de joc, fiind în penalizare (adică la orice fault adversarul are două libere).

Există două variante:

1. Faci fault și pui presiune pe adversar

În cazul de față presiunea a fost pe Watson. Care nu avea voie să greșească. Posibil ca în această situație, Ataman și staff-ul său să nu fi făcut un scouting foarte elaborat. Watson este debutant în baschetul din Turcia, astfel încât e posibil ca antrenorii lui Galatasaray să nu se fi dus înapoi în timp, unde ar fi putut descoperi niște lucruri magnifice reușite de Giordan pe final de meci.

2. Te aperi, adică eviți să faci fault

În acest gen de situație renunți la șansa de a avea ultima posesie. O acorzi adversarului, dar optezi să te aperi și dacă nu primești coș ai câștigat meciul.

Firește, în lumea antrenorilor părerile sunt împărțite. E normal să fie așa. Nimeni, nici măcar cei mai titrați antrenori din istorie nu au cum să spună că ei au găsit rețeta succesului și că de fiecare dată opțiunile lor au fost cele mai eficiente.

La ora actuală, urmărind foarte multe meciuri fie în Liga Națională, fie la EuroBasket, fie în cupele europene sau în campionatele puternice ale Europei, am remarcat că majoritatea antrenorilor preferă să aleagă varianta a 2-a. Firește, există riscuri. Poți încasa coș de trei puncte și ai pierdut meciul. Poți încasa coș de două puncte și mergi în prelungiri.

Totuși, în prezent, la nivelul de apărare existent în baschet, pare să fie mai indicată o fază de apărare pentru o echipă care conduce cu două puncte, decât să trimită adversarul la linia de pedeapsă pentru a avea ultima posesie. Aici intervine și presiunea. După ce adversarul transformă liberele și te egalează, ai la dispoziție 4-5-6-8 secunde, perioadă în care ofensiva, chiar dacă are timp de odihnă și beneficiază de șansa repunerii de la centrul terenului, are timp limitat pentru a elibera un jucător pentru o aruncare deschisă.

De altfel, în exemplul nostru, s-a demonstrat prin imposibilitatea repunerii mingii în joc cât de dificilă poate fi misiunea ofensivei în acest gen de situație.

Notă
Nu vă luați după timpul de joc de pe filmare. Similar transmisiunilor oricărei televiziuni din Europa (exceptând competițiile ULEB), timpul de joc de pe ecranele TV-urilor nu este sincronizat cu timpul de joc real.

Articole din aceeași categorie

1 comentarii On Discuție. Ce facem când conducem cu 2 puncte la final de meci – Ne apărăm sau faultăm?

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată!

Nu vor fi publicate comentariile care sunt în afara subiectului articolului sau pe care le considerăm ca fiind ilegale, discriminatorii, injurioase sau neadecvate. Linkurile utile în context sunt binevenite.

Sliding Sidebar

Despre Noi

24secunde este un site dedicat, în special, analizelor și comentariilor despre baschetul românesc.

Publicăm și știri, unele mai detaliate, puse în context și însoțite de câte cu un paragraf cu un comentariu, altele scurte, grupate sub titulatura ”Ultima oră”.

24secunde.ro este întruchiparea unei pasiuni, drept urmare principalul nostru țel nu este traficul.

Normal că vrem să avem, zilnic, mii de cititori care să lase tot atâtea comentarii, dar nu acesta este obiectivul nostru primordial.

În primul rând, vrem să vă oferim texte de o calitate foarte bună.

În al doilea rând, vrem să creem o comunitate în care să se discute despre problemele reale ale baschetului românesc și despre soluțiile de dezvoltare a acestuia, fără antipatii legate de echipa favorită, orașul de domiciliu sau alte astfel de lucruri derizorii.

Sperăm să reușim toate acestea, iar 24secunde.ro să devină un reper în presa de baschet din România.